Economia Rusiei începe să șchiopăteze după un sprint surprinzător, în ciuda sancțiunilor internaționale cauzate de războiul din Ucraina
La doi ani de la invazia Ucrainei, economia Rusiei a evoluat într-un mod paradoxal. Deși sancțiunile internaționale impuse de Occident ar fi trebuit să destabilizeze grav economia rusă, țara a surprins mulți analiști cu rezistența sa inițială, ceea ce a determinat chiar Banca Mondială să-i acorde statutul de „țară prosperă” în 2023. Această creștere inițială a fost alimentată în principal de cheltuielile de război și de exporturile energetice către piețele alternative, în special către Asia.
Boom-ul economic: un miraj?
În ciuda acestei aparente prosperități, economia Rusiei a început să dea semne de oboseală. Creșterea explozivă care a caracterizat perioada imediată de după sancțiuni și-a atins punctul maxim, iar acum se observă o încetinire clară. Inflația rămâne ridicată, în timp ce PIB-ul începe să scadă, aducând în discuție spectrul stagflației, un fenomen economic de temut care combină stagnarea economică cu inflația ridicată.
Banca Centrală a Rusiei a fost nevoită să majoreze dobânzile la 19%, o măsură care reflectă dificultățile cu care se confruntă autoritățile în controlarea creșterii prețurilor. Totodată, cererea internă a început să scadă, un semnal clar că puterea de cumpărare a rușilor este în declin, notează Business Insider.
Provocările structurale: sancțiuni, război și lipsa de muncitori
Un alt factor care contribuie la încetinirea economică este lipsa forței de muncă, determinată de război. Recrutările pentru frontul din Ucraina au lăsat multe industrii fără lucrători calificați, estimându-se că Rusia duce lipsă de aproape 5 milioane de muncitori. Acest deficit de forță de muncă a dus la creșteri salariale semnificative, în timp ce companiile se străduiesc să atragă și să rețină angajații rămași.
În plus, reducerea producției de petrol impusă de OPEC+ afectează veniturile din exporturi, care au fost o sursă cheie de prosperitate în ultimii ani. Cu toate acestea, sancțiunile și izolarea internațională limitează opțiunile economice ale Moscovei, lăsând economia dependentă de piețele asiatice pentru a compensa pierderile din Europa.
Iluzia prosperității și realitatea economică
Deși Banca Mondială a ridicat Rusia la statutul de „țară prosperă” în 2023, această etichetare a fost percepută ca o recunoaștere a capacității Rusiei de a supraviețui în condiții adverse. Cu toate acestea, creșterea economică rapidă a fost mai degrabă un miraj decât o reflectare a unei economii sănătoase și sustenabile. Pe termen lung, sancțiunile și cheltuielile masive de război își fac simțite efectele, iar riscul unei crize economice profunde este tot mai prezent.
Prognozele Băncii Centrale sugerează o încetinire drastică a PIB-ului în 2025, pe măsură ce rezervele statului se vor epuiza și capacitatea de a menține cheltuielile ridicate va scădea. Această perspectivă economică pesimistă a readus în discuție riscurile unei recesiuni prelungite.
Viitorul incert al economiei rusești
Deși economia Rusiei a trecut printr-un „sprint” surprinzător în ciuda sancțiunilor internaționale, semnele de slăbiciune sunt din ce în ce mai evidente. Stagflația și criza forței de muncă pun presiune pe Moscova, iar guvernul se află într-o poziție dificilă în încercarea de a menține stabilitatea economică. Viitorul rămâne incert, iar provocările economice din 2024 și 2025 vor testa rezistența pe termen lung a unei economii care pare din ce în ce mai fragilă sub povara sancțiunilor și a războiului.
Rusia a reușit inițial să sfideze previziunile pesimiste, înregistrând o creștere economică neașteptată în ciuda sancțiunilor. Însă această perioadă de „boom” alimentată de război pare să fie pe sfârșite. Inflația ridicată, stagnarea economică și lipsa de forță de muncă sunt semne clare că economia Rusiei începe să șchiopăteze, iar provocările viitoare vor determina dacă Moscova poate găsi o cale de redresare sau dacă va cădea într-o criză economică profundă.